Azi privesc în jurul meu
Si îmi pare tare greu
Cât e lumea de datoare
Pentru o singură floare
De şi-ar vinde izvorasul
Cântecul de-a lungul drum
Dacă ar cere chirie
Soarele pe raza lui
Dacă şi privighetoarea
Pe-al pădurilor hotar
Bucuria ce-o împarte
Azi ar pune-o pe cântar
Când durerea o alungă
De pe faţa lacrimată
Îşi masoară mângâierea
Vântul serii vreodată?
Dumnezeu se îngrijeste
Ca această dăruire
Să le-o facă şi mai multă
Si mai mare fericire
Astfel, bucuria vietii
S-o imparţi cu orişicine
Nu-ntreba care e pretul
Tuturor tu fa doar bine